luni, 21 februarie 2011

Mărţişoare din materiale naturale

Deocamdată doar nişte micuţi Dragobete, lucraţi azi noapte, că atunci îmi veni ideea cum să-i lucrez şi nu m-am oprit până nu le-am pus şnur şi ambalaj.

Primul lucrat îşi aşteaptă frăţiorii. Iniţial îi lipisem tălpi desculţe, dar după aceea mi-am zis că n-ar fi prea elegant cu papion şi desculţ...aşa că am dezlipit tălpile şi i-am lipit "pantofi" negri din piele groasă.
Am lucrat o serie şi am luat-o de la cap, să trec măcar de 10 bucăţi...Sunt din beţe de scorţişoară, lungi de 5-6 cm, dar de grosimi variabile,  nelăcuite (miros frumos) ce au la cap un capacel din piele in care am prins o buclă şi o za dublă din cupru (făcute tot de mine) pe care l-am îmbrăcat după aceea într-o fâşie de blăniţă naturală, de capră şi/sau iepure, îndesând bine marginile în creştet. Tălpile sunt decupate din piele groasă, dar moale şi lipite de băţ. Nu le-am pus întăritură ca să stea Dragobetele în picioare, că nu mai puteam să-i ambalez în punguţe. Unii am văzut că stau vertical. Dacă se lipeşte un carton gros sub tălpi va sta şi mai bine. I-am pictat cu acrilice, să reziste la apă, pentru că n-am vrut să-i lăcuiesc datorită miresmei plăcute de scorţişoară. Pot fi agăţaţi la telefon, ghiozdane, nu numai oferiţi ca mărţişor. Hm, e un lucruşor inutil, dar simpatic.  Cred c-a meritat să "pierd" câteva ore de somn pentru a da formă acestei idei ce nu-mi dădea pace "Dragobetele sărută fetele" "Dragobetele gâdilă fetele ce nu vor a fi sărutate :D "
Pe aceştia doi îi păstrez eu, dar pe ceilalţi asemănători îi vând cu 7 lei, sau dăruiesc câte unul celui/ei ce-mi va comanda de minim 50 lei, fără taxele de transport.

La mulţi ani de Dragobete şi să fiţi iubite !
..............................
pe parcurs am să mai adaug şi alte lucrări

marți, 15 februarie 2011

Expoziţie de Mărţişor - 2011

 Săptămâna aceasta se va deschide a treia editie a expoziţiei Mărţişorul, de la Biblioteca judeţeană din Buzău. Încă nu se ştie data precisă, dar mi-au zis că va fi în acestă săptămână, posibil pe 18. Voi anunţa. Acum duc panoul la expo. Încă nu e completat că vreau să mai lucrez azi câteva modele noi.
Şi am fost. Am aflat că nu se va ţine vernisaj oficial, se vor pune totuşi câteva afişe şi ne vom întâlni vineri 18.02, doar noi colegii, artiştii, artizanii, aşteptând să ne viziteze eventualii clienţi. O să captez atunci câteva imagini de la întâlnire şi-o să le afişez aici.
Pe lângă mărţişoare se vor expune picturi cu flori (eu am 3) , compoziţii specifice temei de mărţişor şi 8 martie, ţesături şi cusături populare, probabil picturi ale copiilor, probabil voi aduce şi câteva bijuterii cu flori. Eu voi fi prezentă mai în fiecare zi şi cred c-o să iau de lucru cât stau acolo, că m-aş plictisi dacă n-aş face nimic. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă pe viu cum modelez polymerul, cum fac anumite modele, caneuri.

S-a deschis expoziţia fără vizitatori...vă aşteptăm să admiraţi lucrările şi să cumpăraţi dacă găsiţi ceva să vă placă.
panoul mare, cu lucrările Florinei Tudor mi se pare, ţesăturile Ameliei Papazisu şi lucrările mele
Am pus şi câteva bijuterii modelate din polymer clay şi voi completa şi jos cu un rând de cercei.
În continuarea panourilor sunt aşezate pe vitrine lucrările colegilor :

Picturi cu flori, miniaturi unicat, la preţuri foarte mici, ale fostului meu coleg de la Şcoala populară de Artă, absolvită în 1983. Aş putea spune că ne cunoaştem de-o viaţă. I-am cumpărat şi eu un tablou din cele mai măricele şi vi-l pot arăta în detaliu :

Expoziţia se încheie cu al doilea rând de panouri
Eu zic că-i o expoziţie frumoasă dumneavoastră ce părere aveţi ? Dacă sunteţi din Buzău, înainte de a ajunge la cortul cu mărţişoare de pe Platou, unde probabil veţi găsi produse de serie cumpărate de pe la DR,  intraţi şi la bibliotecă, unde veţi găsi lucrări unicat, sau de serie foarte mică, toate lucrate cu simţ artistic.

Voi fi prezentă mai în fiecare zi şi chiar îmi voi lua de lucru, de modelat polymer, sau confecţionat bijuterii.

Pe 21.02 m-am prezentat la expoziţie echipată cu maşina de tăieţei, matriţele şi polymerul, m-am aşezat la masa rotundă din aulă, mi-am răsfirat lucrusoarele şi am început modelatul . Am lucrat niste mărţişoare inimi duble, dintre care una era acoperită cu foiţă de aur, nişte mărţişoare inimă roz perlat pe care am aşezat câte-o floricică şi două frunze miniaturale deja coapte (vedeţi nail art) şi câteva discuri din auriu pe care am aşezat feliuţe de fructe.
M-au vizitat micile prietene, Bia şi Teo, împreună cu mămica lor şi mi-au făcut câteva fotografii. Eu eram prea ocupată şi cu mâinile pline de polimer, ca să pot lua digitalul în mâini, aşa că l-am dat pe mâna lor.

 Crina ţinea în mână ultimul model de mărţişor , Dragobetele. I l-am dăruit tizei mele.

Mă scuzaţi, n-am stat să mă aranjez “ca la fotograf”, bentiţa îmi stătea aiurea pe cap..eram ocupată cu lucrul.
 Bia nu ştia că eu ştiu că-mi pune coarne…de aceea şi zâmbeam.
Tot aşezând feliuţe de citrice le-am făcut poftă fetelor. Noroc că mămica luase o portocală să mi-o ofere. Ce să-mi dea mie ? Dă-le copilelor că au nevoie de vitamine. N-am stat să gust nici măcar o feliuţă. Zor, zor !
Ele şi-au adus hârtie şi culori şi-au desenat nişte felicitări. Bia mi-a dăruit  înfiorătorul monstru verde cu colţi de oţel, lucrat de ea din hârtie. :)


Probabil ca zilele viitoare voi mai lucra câte ceva, doar să nu stau degeaba aşteptând cumpărători.. Am cam rămas fără culori din polymer şi-a trebuit să comand.
Din păcate, în afara prietenelor, a personalului şi directorului bibliotecii, nu au fost curioşi să vadă ce meşteresc la masă. A, a venit un domn şi mi-a spus că şi-ar dori ca fiul lui să înceapă o afacere de confecţionarea mărţişoarelor, cam aşa ceva şi se tot uita la ce am pe masă. I-am zis că tehnica ce-o folosesc e puţin mai costisitoare..dar c-ar putea face mărţişoare din orice fel de materiale. N-a venit nimeni să cumpere nici măcar un mărţişor..

Azi am fost să văd cam ce se vinde în cortul instalat de primărie pentru perioada de Mărţişor şi 8 martie. M-am uitat la toate standurile şi am văzut exact aceleaşi produse cumpărate en-gros din Dragonul Roşu sau cine ştie de unde...made China. Toţi o apă şi-un pământ, la preţ de 1 (marea majoritate) , 2 până la 5 lei, şi câteva cadouri la vreo 10-20 lei. Tinichele aurite, bibelouri din alabastru sau plastic, figurine Disney din cauciuc, ceva forme din răşină, gablonzuri, broşe cu strasuri şi cam atât. Dintre toţi, doar la un stand am observat lucrări hand-made din plante şi flori uscate, mărţişoare, felicitări şi aranjamente decorative. Vindea o doamnă ce se distingea prin ţinută şi eleganţă, cu tot frigul din cort. Am întrebat-o cât a costat chiria spaţiului, că aş dori să aduc şi eu ceva mărţişoare. Mi-a spus : 500 lei. Ups !!! Mă aşteptam la vreo 100, dar 500 lei noi ?!!! Mi-o fi zis în lei vechi ? n-aş prea crede. Oricum, mi-a zis că nu mai sunt locuri în cort. Dimineaţa când m-am dus eu, nu erau toate mesele ocupate, poate că după aceea să mai fi venit şi alţii cu mărţişoare lucrate în România şi nu în China, cu simboluri româneşti, nu personaje de desene animate...
În cort nu mai e loc şi probabil e taxa de 500 lei, la bibliotecă nu vine nimeni, pe internet nu-mi cumpără nimeni, ca atare îmi iau cutia cu mărţişoare şi merg hai-hui prin oraş în căutare de clienţi, deşi nu-mi place, să pot scoate măcar cheltuielile pe materiale...asta e viaţa de artist...
Mi-a făcut mare plăcere să lucrez aceste miniaturi simbolice, mi-ar fi plăcut să-şi găsească locul la pieptul persoanelor dragi, dar cu invazia de mărţişoare industriale la un leu, ce să fac ? Să merg în Dragonul roşu să cumpăr en-gros "mărţişoare" ? NU !!!
Sunt artist, sunt creator şi voi lucra mărţişoare adevărate cu orice preţ.

luni, 14 februarie 2011

Pictură pe perete - After School SMART

O doamnă a văzut pictura de la ŞTRUMFULICI şi şi-a dorit să-i decorez peretele casei alăturate care dădea în curtea ei. Dorea să deschidă un after-school care să se numească SMART. SMART fiind cuvânt compus din primele litere a 5 cuvinte în limba engleză a animalelor : veveriţă, şoarece, furnică, iepure şi tigru, fiecare simbolizând ceva anume.
 Mi-a arătat cele 5 personaje "salvate de pe net" şi mi-a zis că doreşte să le introduc într-o compoziţie, dar nu aşa de complicată precum satul ştrumfilor.
Cum să combin animale cu talii aşa de diferite ? Furnica pe lângă tigru...nu merge...e prea mare diferenţa. Am alăturat soricelul lângă furnică că sunt amândoi mititei. Veveriţa cu ochelari (musai) am cocoţat-o într-un pom (2,5 m) şi l-am aşezat pe tigru la rădăcină, iar pe iepure l-am plasat cât mai departe de tigru...
Tigrului i-am redesenat capul. Iepuraşului i-am mişcat capul si braţele şi i-am pus baloanele cu iniţialele SMART ce întâmpină copii când intră în curte. Furnica şi şoarecele le-am desenat aidoma cu modelele iar pe veveriţă şi cei 7 fluturaşi i-am cumpus-o eu. De asemenea am compus integral peisajul şi bineînţeles cromatica. În jurul furnicii şi şoarecelui sunt mai mult de 10 nuanţe de verde...Am lucrat tot cu acrilice şi var alb, timp de 3 săptămâni.



Conturând în jurul tigrului :
 trebuia să stau deasupra unei fântâni decorative, pe scândurile acelea pe care stă pisicuţa, sau pe pietrele colţuroase.

Pictând iepurele :

când peretele era în umbră şi era bine. Asta până la ora 12, că după aceea era urgie ! Luna iunie 2008 a fost fiebinte. Peretele proaspăt văruit cu alb reflecta extrem de multă lumină, prea multă pentru ochii mei sensibili. Nu puteam sta, că peretele era luminat până se apropia soarele de apus şi aveam mult de lucru. Gazda mi-a împrumutat ochelarii de aviator ai soţului, că este pilot de avion cu reacţie şi aşa am putut picta şi pe soare orbitor, cu toate că era şi foarte cald.
Am avut totuşi noroc că n-a plouat decât o zi două. De aceea în poza de sus se văd nişte "streşini" din plastic deasupra fluturaşilor , ca să protejeze vopseaua proaspătă de-o eventuală ploaie. De asta îmi era cel mai tare frică, să nu mă prindă ploaia cu vopseaua crudă. Am păţit o dată de-a bufnit o ploaie pe neaşteptat, stricând pictura de sub tigru, unde abis pictasem cu verde. După ce se usucă acrilicele, nu mai e problemă, rezistând la acţiunea apei. La sfârşit le-am pulverizat cu vernis special pentru acrilice, numai 50 lei flaconul.
Lucrarea se întinde pe 12 m şi n-am putut s-o prind într-o poză. M-am urcat pe terasa casei şi-am pozat-o în două cadre.

Între furnică şi iepure era o tulpiniţă şi când am vizitat de curând proprietara şi lucrarea am rămas chiar surprinsă să văd o imensă tufă de trandafir galben


Între cele două imagini ale iepurelui sunt doi ani, cu frig şi cald, ploi şi ninsori...vedeţi vre-o diferenţă ?
Pereţii s-au fisurat dar pictura rezistă. Asta înseamnă să foloseşti culori de calitate superioară, aşternute în 3-4 straturi succesive. Aşa procedez şi la pictarea icoanelor pe sticlă.

Locaţie : strada Al. Marghiloman nr. 103 Buzău

vedeţi şi STRUMFULICI 

Pictură pe perete - frizeria Ştrumfulici


Patronii unei viitoare frizerii mi-au comandat să pictez strumfi şi satul ştrumfilor, deoarece doreau să numească frizeria STRUMFULICI. Mi-au arătat această planşă

şi alte căteva imprimate cu ştrumfi. Au vrut ca satul să ocupe o suprafaţă de 2,50 x 3,30 m. Am copiat casele din fundal, rădăcina butucului şi i-am adus unele modificări desenului plasând altfel ştrumfii. Pe ceilalţi pereţi am pus personaje mari de 70 cm înălţime fiecare.
Am mărit iar desenele şi le-am transferat cu ajutorul cărbunelui si indigoului.
Aceasta e schela pe care lucram :
şi personajele terminate ce le pictam, ce au înălţimea de 70 cm...aici par micuţi




Pe acesta de jos l-am compus eu, respectând trăsăturile strumfilor, dar e puţintel mai înalt

iar baloanele le-am pictat în toate culorile curcubeului, ce se regăsesc în toată sala.
Şi satul :

Întâi am pus albastrul pielii ştrumfilor, ceruleum, intr-o nuanţă mai deschisă decât a desenelor originale, albăstrind în toată sala. După aceea a urmat galbenul, roşul şi doar după aceea am combinat celelalte culori, amestecând primele. La sfârşit amestecând secundarele am combinat griurile, marourile.
 Soţul m-a ajutat la pălăriile ciupercilor, dar după ce l-am văzut ce emoţii avea când trasa aproape de contur şi când stătea pe scaun, l-am cruţat, lucrând singură. Eu n-am rău de înălţime :P şi stau bine cu echilibrul.

Aceasta-i zona culorilor. Am folosit acrilice Polycolor Maimeri şi varul alb folosit la văruitul sălii, pe post de alb.
Aici sunt eu în ziua când am terminat lucrarea, după 4 săptămâni de lucru intens. O micuţă (156 cm) lângă o lucrare mare..şi grea. Am pictat pe amândouă feţele şi gardul, cu efect de lemn...nu era în proiect dar de...
Detalii :





Aţi observat că pictorul ţine pensula în mâna stângă ? L-am inversat deoarece ar fi fost cu spatele spre ceilalţi şi n-ar mai fi văzut grădiniţa ce-o pictează. O vedeţi pe planşă ? Pe coada pesulei am scris " reinterpretare după Peyo, de Teodora Irimia - 2008".
Privind prima imagine şi cea cu satul pictat de mine puteţi observa asemănările şi diferenţele. Pielea am pictat-o în albastru ceruleum deschis şi nu ultramarin, scufiţele le-am lăsat albe ca la cei originali, dar le-am colorat îmbrăcămintea la câţiva şi în plus, le-am pus luminiţe la ochi, ceea ce le dă mai multă expresie.(de fapt am lăsat peretele alb)

Patroana a comandat nişte ştrumfi mari din polistiren şi când i-a văzut pictaţi într-un albastru închis nu i-au plăcut, că nu semănau cu cei pictaţi de mine :)) Vopsitorul a ales albastrul celor originali neştiind că eu am schimbat culoarea cu o nuanţă mai senină...dacă mie-mi place ceruleum...
Aşa arată sala mobilată :

Tot eu am desenat şi ciuperca ce susţine oglinda, direct pe placajul ce urma să fie taiat, după care l-am pictat, împreună ci ştrumful ce salută, ce nu-i copiat după Peyo.
Locaţia : strada Armoniei nr. 1, Buzău, frizeria Ştrumfulici.
...................................................
În data de 1 octombrie 2012 acest spaţiu public îşi va închide uşa. Frizeria se mută în alt loc ce-l decorez acum : strada Cuza-Vodă nr. 49, din Buzău.
Nu mai pictez satul şi nu ştiu ce se va întâmpla cu pictura după închidere. Sper ca noii chiriaşi, sau proprietara casei să nu o acopere cu var.